Vengeance is mine!

-Don'soara s-a suparat! Am reusit performanta asta...spuse sarcastic dar totodata amuzat apoi adauga: daca stau si ma gandesc da, a fost o tampenie sa te sarut. Probabil cea mai mare tampenie facuta vreodata.
Trase un fum adanc in piept si tusi o data deoarece se inecase cu el.

-Ma bucur ca ti-ai dat seama.spuse ridicandu-se .Chiar regret ca am resuit sa ma indragostesc de tine.continua plecand de una singura prin padure.Mergea aiurea,fara sa se mai uite si pe unde fiind nervoasa dar si trista totodata.

Ridica din umeri apoi spuse pe un ton indiferent, tipic lui:
-Ghinion.

Se urca intr-un copac.Inca era uda dar nu mai ii pasa de nimic.Acum stia de ce nu isi asculta niciodata sentimentele,incepu sa isi muste buzele si stand pe o creanga de copac privind cerul.
-De ce trebuie sa mearga totul pe dos?se intreba enervata.

Avea nervii intinsi la maxim, ceea ce nu era de bine deoarece putea avea alte crize de nervi.
Simti brusc miros de om apoi se ridica aproape mecanic si se indrepta spre locul in care se afla persoana respectiva. Era chiar in locul unde se afla si Sarah dar nu o baga in seama.
Era o mica fetita, blonduta si cu ochi albastri, si nu ii dadea mai mult de 7 ani.
-Ne-am pierdut? o intreba pe un ton prefacut, privind-o urat insa zambind rece.

Il vazuse si stia ca nu iesea bine daca il lasa sa continue.Ofta sarind in fata lui privindu-l rece dar calm desi era nervoasa pe el.
-Am inteles ca te-ai certat cu mine dar nu trebuie sa omori pe primu om ce iti iese in cale.spuse usor dar rece.

Isi puse o mana pe umarul ei, privind-o urat, apoi o dadu la o parte.
-Nu e treaba ta si nu e din cauza ca "m-am certat cu tine". spuse apoi o apuca pe fetita de gat si o lipi de un copac.
-Lasa-ma! spuse fetita plangand si incepu sa urle dupa mama ei.
Erik ii dadu o palma destul de puternica, pentru a o face pe micuta sa taca si isi infipse coltii in gatul ei, simtindu-se de data asta bine.

Nu suporta sa il vada asa.
-Erik oprestete,nu iti dai seama ce faci?e doar un copil gandestete putin.Poti lua pe cine vrei tu dar nu un copil.Si chiar nu imi pasa de ceea ce zici tu pentru ca nu voi sta deoparte.Spuse punandu-si mana pe umarul sau si tragandu-l la o parte.Vrei sange ial de la mine acum dar nu face mai mult rau decat ai facut deja.continua tinandu-l de mana si privindu-l in ochi.

Avea principiile sale si nu si le incalca niicodata dar de data asta Sarah avea dreptate. Ii dadu drumul fetitei.
-Daca scoti o vorba alor tai, iti jur ca nu mai apuci ziua de maine!
Fetita incuviinta dand din cap si fugi speriata, in timp ce Erik o privi cu sila.
-De ce ai facut asta? o intreba pe Sarah nervos.

-Eu?Pentru ca e doar un copil.Ce e cu tine?Te-ai schimbat foarte mult de cand nu te-am mai vazut.Chiar nu mai iti pasa de nimic?daca asta e fie,dar eu mam saturat de jocurile tale.spuse dandu-i drumul la mana.Asta e ultima ta sansa,vrei sange ial esti invitatul meu.murmura dezgolindu-si gatul.

-Scuze, prefer sangele oamenilor. spuse ridicand o spranceana. Si inceteaza sa crezi ca stii totul despre mine!

-Nu erai asa.Sau poate ca mam inselat eu in privinta ta.Esti mai rau decat un sloi de gheata.spuse enervata.Niic nu mai stia de ce isi pierdea timpul acum.Fa ce vrei dar nici tu nu ma cunosti si nu cred ca stiu totul despre tine si in momentul de fata chiar nu mai imi pasa.

-Oh, ma scuzi, daca eram un sfant, eram Inger dinainte sau ceva de genul, si nicidecum Demon. spuse pe un ton rece.

-INinate iti pasa,iti pasa mult mai mult ca pana acum.Acum nu iti mai pasa,fie cum vrei tu dar poti uita de mine atunci.spuse luand-o la pas,lasand cateva lacrimi sa i se prelinga pe obraji.Nu isi arata niciodata sentimentele dar era chiar nervoasa de aceasta data.

O privi rece dar din greseala, isi folosi una din puteri, aceea care ii chinuia psihic pe ceilalti. Nu dorea asta dar nu se putea controla si nici nu incerca ori isi dadea seama. Nu ii mai pasa dar totodata nici nu vroia sa o chinuie psihic pe Sarah, dar o facu...

Plangea.Pentur prima data plangea.Se oprise intr-un final trantindu-se cu spatele de un copac si continuand sa planga,incercand sa se calmeze.Incepu sa isi muste buzele,ceva tipic ei dar de data aceasta exagera cu toate.

Incepu sa ii transmita Sarei durere, tristete si toate celelalte stari negative, care le facea de multe ori pe victime sa urle de durere, sau sa innebuneasca din cauza chinului provocat de puterile lui Erik.
Erik se uita incruntat intelegand ce facea, dar nu se mai putea controla.

O durea tot corpul dintr-o data.Trebuia sa plece de acolo cat mai repede,desi stia ca durerea nu va inceta.O lua la fuga spre casa,simtind cum totul se invartea in jurul ei.Incerca sa isi opreasca durerea si tot ce simtea in acele momente dar nu putea.Continua sa planga muscandu-si buzele din ce in ce mai tare pentru nu a tipa de durere.

O facu sa se opreasca, controlandu-si puterile pana la urma si incetand sa o mai chinuie. Se indrepta spre ea rapid, luand-o in brate, simtindu-se pentru prima oara ingorzitor ca facuse asa ceva.
-Iarta-ma, nu am vrut! sopti tinand-o strans in brate.

Se tinea de tricoul sau,stragandu-l in maini dar continaund sa planga.Nu spunea nimic incercand sa se calmeze,durerea disparand.Avea fata ingropata in pieptul sau si nu avea de gand sa il priveasca prea curand.
-Nu e nimic.sopti

O saruta pe frunte, inca simtindu-se prost pentru tot ce-i facuse.
-Te mai doare? o intreba usor ingrijorat.

-Un pic,dar va trece.sopti fara a se misca din bratele lui.Se simtea mult prea rau sa urle din nou pe el,nu mai avea motive oricum.

O lua in brate, indreptandu-se spre masina, vrand sa o duca pe Sarah acasa, deoarece clar nu se simtea bine absolut deloc.

Nu se opuse.Isi tinea capul pe umarul sau si ochii inchisi oftand incet.Durerea aproape ca ii disparuse de tot dar era si altceva la mijloc.

O aseza pe bancheta din spate, stand lungita iar apoi Erik urca la volan si incepu sa se indrepte spre casa. Ajunsera si o lua in brate pe Sarah, zburand pana ajunse in dreptul geamului de la dormitorul ei. Intra pe geam, si o lasa dupa aceea pe fata pe pat, oftand apoi incet.